JOCURI DIDACTICE



SPUNE CE AI GUSTAT?




SCOPUL:Educarea sensibilitatii gustative,olfactive,tactile i vizuale prin antrenarea analizatorilor corespunzatori;perfectionarea  posibilitatilor de asociere a unor insusiri cu obiectele carora le apartin.
SARCINA DIDACTICA:Recunoasterea si denumirea corecta a gustului a unor alimente de baza si a unor insusiri stabilite prin intermediul celorlanti analizatori,raportarea insusirilor la obiectele care le poseda.
REGULILE JOCULUI:Copilul,legat la ochi,trebuie sa determine alimentul dupa pipait,gust,miros si sa-l denumeasca.Vecinul lui confirma corectitudinea raspunsului si cauta un aliment cu gust asemanator.
MATERIAL DIDACTIC:Zahar,lamaie si alte alimente cu gust dulce,acru,sarat,amarui.
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Educatoarea cheama la masa ei un copil pe care il leaga la ochi,apoi il serveste un aliment pe o farfurie.La semnalul ei"gusta si spune ce este"el gusta si spune ce a mancat.Daca e cazul,copilul are voie sa cerceteze alimentul si cu alti analizatori,pentru a-l recunoaste.Vecinul copilului este chemat sa verifice daca raspunsul este corect si cauta pe masa educatoarei un alt aliment cu gust asemanator si-l arata copiilor.
In coplicarea jocului,educatoarea spune ce gust are alimentul respectiv,iar copiii indica alimente cu gust corespunzator.Castigator este copilul care denumeste cel mai mare numar de alimente cu gust asemanator.In functie de nivelul grupei,cerintele pot sa fie mai diferentiate(alimente sarate,mai putin sarate,alimente cu gust dulce acrisor)













FLUTURII VIN LA FLORI



SCOPUL:Consolidarea si verificarea cunostintelor copiilor despre culori si a denumirilor lor;educarea rapiditatii si independentei in actiune.
SARCINA DIDACTICA:Raportarea corecta a culorilor la lucruri de aceiasi culoare.
REGULILE JOCULUI:Copiii care au un fluture de aceiasi culoare cu cea a florii indicate de educatoare,vin la semnal si se aseaza pe floare,dupa ce unul dintre ei a denumit-o.
MATERIAL DIDACTIC:Flori confectionate din carton in culorile:rosu,verde,galben,albastru,alb,si pentru fiecare copil fluturi din hartie creponata de aceiasi culoare.(macheta sau tabla magnetica)
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Florile de dimensiuni mai mari vor fi asezate sau afisate pe rand pe macheta.Copiii vor avea doi-trei fluturi de diferite culori.Dupa prezentarea florii
un copil ii denumeste culoarea in timp ce ceilanti copii selecteaza fluturele de aceiasi culoare si ii aseaza langa floare.
Jocul continua pana se epuizeaza toti flururii.
Se impart copii in"fluturi si flori"in numar egal iar la semnal se formeaza perechi dupa culoare.Fiecare pereche denumeste culoarea pe care o are.
In partea de incheiere a jocului se impart copiii din grupa in fluturi si flori.O parte din ei sunt (fluturi de diverse culori) iar o parte flori cate una pentru fiecare culoare.
La semnalul educatoarei "fluturii vin la flori",copii se grupeaza in jurul florii de aceiasi culoare.Devine castigatoare echipa care s-a grupat mai repede in jurul florii.



AL CUI GLAS ESTE?(GHICI CINE TE-A TREZIT)





SCOPUL:Formarea posibilitatii de a distinge glasul colegilor din grupa si de a utiliza genitivul numelor proprii;educarea atentiei auditive.
SARCINA DIDACTICA : Recunoasterea copiilor din grupa dupa glas
REGULILE JOCULUI:Copilul indicat de catre educatoare printr-un gest,va da semnalul de trezire a copilului care  simuleaza ca doarme.Cel strigat va trebui sa numeasca copilul care l-a trezit.
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Copii stau pe scaunele in semicerc.In fata semicercului se va aseza la o mica distanta o masa cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare(trimis la culcare).El se va aseza cu spatele la grupa cu bratele pe masa,cu capul pe brate si va simula ca doarme.
In acest timp se va face liniste desavarsita pentru a se crea conditii  de somn.Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor(pe  la spatele lor) si ii va atinge pe unul dintre ei.Acesta va spune:''Trezeste-te Ionica..''Copilul in cauza,se va intoarce cu fata spre grupa si va raspunde la intrebarea adresata in cor:''Al cui glas este?''.In raspunsul sau copilul va formula o propozitie ca de pilda:''Este glasul lui Vasilica Popescu su este glasul Ioanei Manolescu"etc.
 VARIANTA DE JOC   
Jocul poate sa fie realizat dupa schema jocului cunoscuta in gradinita:''Deschide urechea bine''.



SACULETUL FERMECAT




SCOPUL:Formarea deprinderii de a pronunta corect cuvinte care contin grupe de consoane consecutive,activizarea vocabularului,educarea capacitatii de a clasifica obiectele dupa criteriile date(utilitate,material)
SARCINA DIDACTICA: Denumirea corecta  a obiectului scos din saculet,raportare lui la alte obiecte din aceiasi categorie.
REGULILE JOCULUI:Copiii la care se opreste saculetul la semnalul educatoarei ,scot obiectul (imaginea lui)il denumesc si il aseaza la locul potrivit pe masa sau panou.
MATERIAL DIDACTIC:Un saculet din panza de dimensiune mica,in care se introduc jucari sau obiecte de uz personal.(se poate introduce si imagini ale acesora).
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Inainte de inceperea jocului educatoarea aseaza pe panou sau pe mai multe mese cate un obiect care sa indice criteriul de clasificare a obiectelor gasite de copii in saculet.De pilda:masa pentru mobilier,o pisica pentru animale,pieptane pentru obiecte de uz personal,o caciulita pentru obiectele vestimentare.Se discuta cu copii ce alte obiecte pot fi asezate alaturi  de cele aflate pe mese in functie de criteriul utilitatii..
In saculet vor vi introduse obiecte din categorii diferite.Ele vor fi date copiilor asezati in semicerc pentru a le trece din mana in mana.La semnalul educatoarei realizat fie din clopotel,fie din bataile palmelor saculetul se opreste.Copilul la care sa oprit saculetul trbuie sa scoata un singur obiect,il denumeste si il ofera vecinului cu rugamintea sa il aseze la locul potrivit.Acesta va cauta grupul de obiecte corespunzator si va motiva asezarea efectuata(L-am asezat langa imaginea care indica patul pentru ca face parte din mobilier)
VARIANTA
Jucariile sunt asezate intr-un sac,care va trece din mana in mana.Copilul la care sa oprit sacul,va scoate o jucarie si o va denumi.Vecinul lui ,caruia i-o va inmana,va trebui sa gaseasca un cuvant care sa desemneze categoria de obiecte sau fiinte din care face parte,apoi va inmana unui alt vecin care de asemenea va spune un cuvant din aceiasi categorie.De exemplu:daca din sac va scoate o jucarie reprezentand pisica,urmatorii copii vor trebui sa denumeasca alte animale sau daca din sac se reprezinta o jucarie tren,vecinii trebuie sa denumeasca alte mijloace de transport cunoscute de ei.Miscarea sacului se reia atunci cand copiii au epuizat seria cuvintelor cunoscute din categoria  stabilita prin jucaria scoasa din sac.
Sursa:jocuri didactice pentru gradinita de copii
 Editura didactica si pedagogica Bucuresti
1976






JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII
DE ORGANIZARE,ORIENTARE INSPATIU
SI A ATENTIEI COPIILOR



ROSU GALBEN SI ALBASTRU


Copiii sunt dispusi in formatie pe doua siruri,cate doi,si merg in pas de mars dupa cantecul:"Chipul tarii mele"
"Lunci in floare,albe creste,
Tara noastra asta este,
Macul,spicul,albastrita,
Scolile si gradinita
Fabrici si zidari pe schele
Iata chipul tarii mele.
Macul,spicul,albastrita,
Scolile si gradinita.
"Vers:D.Ivascanu"
 In trei colturi ale terenului de joc sunt fixate trei stegulete:rosu,galben si albastru.La comanda data de educatoare:Rosu,toti copii alearga in forma de cerc in jurul steagului de culoare rosie.La urmatoarea comanda copiii isi reiau locurile,aliniindu-se in sir cate doi.
VARIANTA 
  Jocul se mai poate desfasura astfel:Educatoarea tine in mana stegulete de culori corespunzatoare celor fixate pe teren.Cand ea ridica unul din sregulete,copiii alearga si se grupeaza in jurul steguletului ridicat,iar la coborare isi reiau locurile in coloana.Daca educatoarea ridica doua sau trei stegulete,copiii se grupeaza in jurul steguletului de culoarea preferata.




TARAFUL CHIT

Grupa este asezata in formatie de cerc ,tinandu-se de maini,lant de brate si se deplaseaza cantand cantecul "Taraful chit"

 Ne cunoastem de o viata,
 Noi suntem taraful Chit
 Jucausi si plini de saga
 Suntem cantareti vestiti
 Chit,chit,chit,chit  
 N-a-vem frica de pisici
 Chit,chit,chit,chit
 Cand nu sunt pe aici
 La comanda:"Pisica"totii copii alearga in cele patru colturi ale terenului de joc,unde au fost marcate casutele soriceilor si se ghemuiesc unul langa altul.
La comanda "Pisica a plecat!"soriceii revin in mijlocul terenului si reiau jocul
Daca "pisica"reuseste sa prinda un"soricel"inainte de a ajunge in casuta si sa se ghemuiasca,schimba rolul cu el si jocul continua.
 



ZBOARA,ZBOARA!



Copiii sunt dispusi in formatie de semicerc,cu mainile asezate pe genunchi.In fata lor pe un scaunel sta educatoarea.La inceperea jocului ea misca alternativ degetele aratatoare ale mainilor,in sus sau in jos pe genunchi spunand:"Zboara,zboara!".Ea trebuie sa adauge dupa mai multe repetitii(in aceasta forma)numele unei pasari sau al unui aparat care zboara:zboara randunica!,avionul zboara!,imitand zborul ei.Daca educatoarea vrea sa verifice atentia copiilor.in loc de aceste cuvinte poate spune:"catelul zboara".Atunci copii nu trebuie sa ridice mainile,ci sa spuna in cor:"catelul nu zboara!"Copiii care gresesc sunt pusi sa execute miscari cat mai hazlii.




POSTA MERGE




 Toti copiii sunt dispusi in formatie de cerc.In jurul picioarelor fiecare isi deseneaza un cerc.In mijlocul cercului mare se afla un copil care are rol de "Postas".Cei de pe cerc primesc cate un nume de oras.La incepere jocului postasul striga:"Posta merge de la Bucuresti la Pitesti!"Cei care au primit aceste denumiri trebuie sa treaca repede unul in locul celuilalt.In timpul acesta postasul cauta sa ocupe unul dintre cele doua cerculete.Acela care ramane fara cerc ramane "postas" si jocul continua.Daca postasul nu reuseste sa ocupe nici un cerculet,continua jocul si striga o alta pereche.


ARATA CE ITI SPUN
Copiii sunt dispusi in formatie de semicerc. In fata lor,la cativa metri distanta (pentru a fi vazuta bine de toti copiii)sta educatoarea.Dupa comanda de incepere a jocului,educatoarea le spune copiilor:"Fiti atenti!",apoi ridica mana,indicand prin gest si cuvant o parte a corpului:De exemplu "arata nasul"Ea poate sa-i pacaleasca pe copii aratandu-le prin gest o alta parte a corpului,decat cea indicata verbal,insa  ei sunt obligati  sa puna degetul pe locul indicat prin cuvinte.
Acela care greseste,luandu-se dupa miscarile educatoarei,nu dupa cuvintele sale,este penalizat(pus sa execute niste miscari sau sa pronunte onomatopee care sa-i amuze pe toti copiii)(in nici un caz nu vor fi pusi sa execute pedepse umilitoare).





PRIN TUNEL

Copiii sunt dispusi pe doua siruri,pe perechi,cu bratul din interior in sus,apucat de maini formand un tunel.
La comanda educatoarei,ultima pereche se deplaseaza inainte,prin tunel,si se aseaza in fata primei perechi.Dupa ea urmeaza si celelante perechi,una dupa alta.Jocul se termina cand prima pereche,a ajuns din nou prima,unde a fost la incepera jocului.
Daca efectivul jocului este mare se pot forma mai multe echipe,iar jocul se poate desfasura sub forma de intrecere.





TRENUL CU SURPRIZE


Copiii sunt asezati pe doua siruri,mergand cate doi in pas obisnuit.La intrebarea educatoarei:Unde pleaca trenul?,copiii raspund "La munte sau La mare"dupa care copiii intreaba: Si ce duce cu el?,iar educatoarea pronunta un nume de pasare sau animal.
Copiii trebuie sa imite modalitatea de deplasare a acestuia,de exemplu educatoarea pronunta "ursi",iar copiii trebuie sa mearga ca ursul sau "veverite",copiii sar ca veveritele s.a.m.d


 



BUCHETELELE




Copiii formeaza un cerc si ferg pe circumferinta acestuia executand diferite miscari dupa comenzile date de educatoare ca:mers obisnuit,ca piticul,sarituri ca iepurasul,ca vrabiuta etc.
La un moment dat,educatoarea striga un numar,de ex:5.La auzul acestei comenzi copiii se strang in grupe formate din cate cinci.Gruparea se face sub forma de buchetele,lant de brate etc.Cei care nu au reusit sa se grupeze in buchetele conform numarului strigat sunt penalizati si ies din joc.
Jocul continua,strigandu-se alte numere,pana cand raman in cerc doar patru copii. 


FA ASTA,FA ASA!

 Grupa este dispusa in formatie de semicerc.Atat la comanda de incepere  a jocului,cat si pe parcurs ,educatoarea executa mai multe exercitii usoare,insotite de cuvintele:"Fa asta ,fa asa!"Din cand in cand se schimba comanda,pronntand cuvintele:"Fa asta"insotite de alte exercitii.
Dupa ce au vazut exercitiile efectuate de educatoare,copiii trebuie sa le execute numai pe acelea numai pe acelea pe care le-a prezentat ea,impreuna cu cuvintele:"Fa asta,fa asa!".




JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA ALERGARII


ALBINA HARNICA


In doua parti opuse ale terenului de joc se traseaza "stupul" si "pajistea de flori".Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc.
La comanda educatoarei:"Albinelor sa alergam pe pajiste cu flori!",toti copiii alearga miscand bratele,imitand zborul albinelor si zumzetul lor spre locul indicat.
La comnda:"Hai la stup!",copiii alearga spre stup, de data aceasta intrand  prin locul marcat pentru intrarea in stup in formatie pe un sir.
La comanda"Albinelor,zburati spre soare!",ele ies din nou pe terenul de joc si jocul continua.
 
 URSUL
   

Totii copiii sunt raspanditi pe terenul de joc.Intr-un colt al terenului se traseaza un cerc,care reprezinta:"barlogul ursului"in care se deplaseaza un copil care are rolul"ursului".Ceilanti copiii vin spre "barlog "spunand:
""Vine ursul manios
Cu un dinte ruginos"
Ursul porneste dupa prada,alergand dupa copii cu tendinta sa-l prinda.Este considerat prins acela care a fost atins cu mana de catre "urs".Copiii prinsi sunt adusi in barlog si jocul continua pana cand" ursul"prinde majoritatea copiilor.
VARIANTA
Acelasi joc,cu deosebire ca acela a fost atins se prinde de mana cu "ursul"si pornesc impreuna la urmarire.Pe masura ce sunt prinsi multi copii,sirul poate fi impartit in doua.Jocul se termina cand toti copiii sunt prinsi.



PODUL MISCATOR




Copiii sunt asezati pe un sir,tinandu-se de maini,la o anumita distanta,doi copii stau fata in fata,tinandu-se de maini cu bratele inaltate sus,formand podul.Educatoarea le da acestora cate un nume,care  nu trebuie sa fie auzit de ceilanti:de exemplu:unul este"caprioara"  altul"ursulet"pentru a spori farmecul jocului.La comanda de incepere,toti copiii alearga pe sub pod cantand:
PODUL MISCATOR
Stam cu mainile in sus
Prinse asa cum ni s-a spus
Si bolta-i gata curand
Copilasii intra-n rand
sau
Ducem mainile in sus
Si le tinem cat mai strans
Boltile cad rand pe rand
Si altele-naltam curand
Dupa ce copiii revin la locurile initiale,sunt schimbati de cei care formeaza "podul miscator"si jocul continua.



PODUL DE PIATRA

Acest joc este asemanator cu cel descris anyerior,insa copiii stau cu bratele in sus,iar la comanda de incepere a jocului toti trec in alergare pe sub "pod"cantand urmatorul cantec:
PODUL DE PIATRA
Podul de piatra s-a darmat
C-o venit apa si l-a luat
Vom face altul pe rau in jos
Altul mai trainic si mai frumos
 C-o venit apa si l-a luat
Vom face altul pe rau in jos
Altul mai trainic si mai frumos
Copilul care se afla sub pod in momentul in care se pronunta ultimul cuvant al cantecului,este intrebat ce doreste sa fie si jocul continua identic cu cel descris
anterior.






BATISTUTA


Copiii sunt asezati in formatie de cerc,cu fata spre centru,stand departat cu mainile la spate.Educatoarea alege un copil caruia ii da o batistuta.La semnalul de incepere a jocului,acesta alearga in jurul cercului,prin exterior si lasa batista in spatele unui copil,fara ca acesta sa simta si continua alergarea.Daca cel caruia i sa pus batistuta nu a simtit,iar celalant ajunge din nou in spatele lui,ia batista si il loveste usor pe spate.Copilul lovit trebuie sa alerge si sa inconjoare cercul pana cand ajunge din nou la locul sau."Provocatorul"alearga mai departe si lasa batistuta in spatele altuia.Daca acesta simte,trebuie sa o ridice imediat si sa alerge dupa "provocator".Daca reuseste sa il loveasca inainte de a ajunge la locul unde a pus batistuta,ii da batistuta si-si reocupa locul,in caz contrar,locul il ocupa"provocatorul",iar el continua sa alerge si sa puna batistuta altui copil.s.a.m.d.
In timpul desfasurarii jocului,toti copiii canta urmatorul cantec:
BATISTA
Am pierdut o batistuta
Cine a gasit-o?
Eu il rog ca sa mi-o dea
Si-l sarut indata
Batista parfumata
Se afla la o fata
La fata cea frumoasa 
Pe care o iubesc



URSUL SOMNOROS

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de maini.Educatoarea alege un copil care reprezinta "ursul somnoros"pe care il aseza in mijlocul cercului,ghemuit,cu fata intre maini.Copiii se deplaseaza in circumferinta cercului cantans urmatorul cantec:
URSUL SOMNOROS
Ursul doarme,ursul doarme,
Si-a uitat bietul de foame
De el poti scapa usor
Daca esti prevazator.
Dupa ultimul vers,copiii alearga in toate directiile spre a nu fi prinsi.Cel prins schimba rolul cu "ursul somnoros",iar acesta trece pe cerc.  

 

JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA DEPRINDERII 
DE A SARI

BROSCUTELE SAR IN LAC


Pe terenul de joc se deseneaza un cerc mare,iar in mijlocul lui altul mai mic.Cercul mare este "lacul"iar cel mic"insulita".
Copiii stau pe circumferinta cercului mare in sprijin ghemuit si reprezinta"broscutele".La comanda educatoarei:"Broscutelor sariti in lac!"toti copiii executa mai multe sarituri in lungime de pe loc,spre mijlocul cercului,apoi tot prin sarituri se indreapta spre "insulita".
Este declarat castigator acela care,prin sarituri executate corect,a ajuns primul pe "insulita." 




CALUSEII


Copiii sunt asezati in doua cercuri concentrice,cu fata spre centru.Cei din cercul exterior stau cu mainile sprijinite pe umerii celor din cercul interior,iar acestia se tin de maini.Cercul din mijloc reprezinta"cai",iar cel din afara"calaretii".
La comanda educatoarei,jocul incepe cu cantecul urmator:
CALUSEII:
Hai sa mergem binisor
Ca vin caluseii
Si sunt iuti ca zmeii
Haideti cu grabire
Si dintr-o ochire
S-alegem calutul cel mai sprintenel
Ce frumos noi ne-n-vartim
Daca bine nu ne tinem
Pe jos ne trezim.
Copiii se deplaseaza cu pasi de galop spre dreapta,pana ajung la versul:"Cel mai sprintenel",cand se opresc si incep sa bata cu picioarele,in ritmul cantecului,imitand tropaitul cailor.Apoi continua cu pasi de galop,iar cand ajung la versul:"Pe jos ne trezim",toti se ghemuiesc.



CURSA IEPURELUI


     Copiii sunt impartiti in mai multe echipe,egale ca numar,asezate pe siruri,inapoia liniei de plecare.La 8-10 metri de aceasta se traseaza linia de sosire.Primi din fiecare echipa asteapta semnalul de plecare in pozitia ghemuit.La semnalul dat de educatoare,acestia pornesc cu saritura iepurelui pana la linia de sosire,inconjoara cate un stegilet(sau alt obiect),care marcheaza locul de intoarcere,revin la echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care parcurg acelasi traseu,apoi trec la coada sirurilor.Castiga echipa care a terminat prima cursa.



SARI PESTE COARDA




  Copiii sunt dispusi in formatie pe un sir,la distanta de o lungime de un brat.Doi copii tin o coarda intinsa aproape de sol pe care o balanseaza inainte si inapoi.La comanda data de educatoare,copiii sar peste coarda fara sa o atinga.



SARI!

   Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe siruri,inapoia liniei de plecare.Inaintea fiecarei echipe se deseneaza cate trei cercuri,la distante egale.Trebuie sa se treaca urmatoarele probe:
-saritura in lungime de pe loc,dintr-un cerc in celalant;
-saritura intr-un picior si cu picioarele departate intr-un cerc;
-saritura peste coarda,depe un picior pe celalant.
      Dupa ce trec aceste probe se aseaza la coada sirurilor.Copiii care gresesc o proba trebuie sa repete pentru a trece la urmatoarea.Cei care au executat corect primesc recompensa.Castiga echipa care la sfarsit totalizeaza cele mai multe recompense.



VRABIUTELE


 Copiii sunt impartiti  in mai multe echipe ,asezate in diferite locuri pe teren.O alta echipa sta in centru,tinandu-se de mana si leganandu-se spre dreapta si spre stanga in timp ce recita:
"Fulgi usori si albi de nea
Se tot leagana asa:
Inspre dreapta merg usor
Si spre stanga n-cetisor!"
  A doua echipa indoind lent genunchii,coboara inghemuind spunand:
"Se opresc apoi din zbor,
La pamant se astern usor
Uite asa,uite asa!"
  Componentii echipei a treia sar ca vrabiutele,apoi se opresc si recita:
"Afara-i zapada mare
Unde sa cautam de mancare?
Tup,tup,tup pe ici colea
Poate aici gasim ceva!"
  Cei din echipa a patra imita gestul gospodinei care arunca seminte si spun:
"Vrabiute sperioase
Haideti,ciuguliti voioase
Noi copiii va iubim
Uite asa,uite asa!"
Dupa aceasta vrabiutele spun:
"Cip,cip,cip tot cipcirim
Dragi copii va multumim.
Ca ne-ati impartit mancare,
Dar acum hai la culcare!" 


JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA 
SIMTULUI ECHILIBRULUI
  
MINGEA IN ECHILIBRU

  Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc,avand fiecare in mana catr o scandurica pe care este asezata o minge.La comanda educatoarei,ei trebuie sa ridice scandurica deasupra capului,trebuie sa indoaie genunchii,apoi trebuie sa revina la pozitia initiala.
  Castiga acela care reuseste sa execute miscarea de mai multe ori intr-un timp stabilit.  
VARIANTA


 NU VARSA APA

   Acelasi joc,cu deosebire ca fiecare copil,tine in mana cate un pahar  plin 
cu apa.Ei intind mainile si piciorul drept inainte,iar pe stangul il indoaie usor si stau in echilibru fara sa atinga solul cu acesta.Ete declarat castigator acela care executa corect miscarea si revin in pozitia initiala fara sa verse apa.
  


JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA
CATARARII,ESCALADARII SI ALUNECARII 

PISICA SI VRABIILE

Copiii au rol de "vrabiute"si sunt raspanditi pe terenul de joc,sarind ca acestea.Intr-un colt,un copil sta pe genunchi cu sprijin pe palme,el reprezinta "pisica".La comanda educatoarei :"atentie,pisica!" pisica sare in picioare si alearga sa prinda "vrabiutele"care se urca pe scaunelele,lazi,scara de gimnastica etc..,pentru a scapa de "pisica".Aceea care este prinsa devine pisica.



TRECI PESTE BUTURUGA


   Efectivul grupei este impartit in doua echipe,egala ca numar,asezate pe siruri,inapoia liniei de plecare.Inaintea fiecarei echipe,la distanta de 1,50m ,sunt plasate doua buturugi perpendicular pe directia de deplasare,iar mai departe se traseaza linia de sosire.
   La comanda educatoarei,primi din echipe alearga la buturuga pe care o escaladeaza prin procedeul stabilit de educatoare,apoi alearga pana la linia de sosire,se intorc la echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care parcurg acelasi traseu si se aseaza la coada sirurilor.
   La terminarea jocului,educatoarea evidentiaza echipa care a terminat prima si a parcurs traseul cel mai corect.
  

 URSUL

   Efectivul grupei este impartit in doua echipe:una este cea a"ursilor",care isi alege un conducator,"pazitorul ursilor" ,si cealalta este "a saritorilor".Pe sol se deseneaza un cerc,in jurul caruie stau"ursii"aplecati si cu bratele sprijinite pe umerii celui din fata miscandu-se incet,greoi si mormaind.
    Pe sol se deseneaza un al doilea cerc  in jurul primului la 2 m distanta unde are dreptul sa stea "pazitorul ursilor".Acesta il pazeste si il apara ,miscandu-se continuu in interiorul culoarului format de cele doua cercuri.
     Ceilanti copii ,"saritorii"-asezati in afara cercului,se reped si sar in spatele cate unui urs.Daca paznicul il atinge il scoate din joc.Pentru a se feri"saritorii" trebuie sa coboare repede din spatele "ursului".Daca pazitorul atinge mai multi copii,copiii isi schimba rolurile intre ele si jocul  continua.  





JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA
TARARII

   
   TRECI PRIN TUNEL

  Copiii sunt organizati pe perechi,asezati in linie pe doua randuri.La semnalul de incepere al joculi ,cei din linia a doua  se deplaseaza in jurul perechilor proprii,care stau cu picioarele departate.La comanda educatoarei:"Treci prin tunel!",acestia se opresc,se aseaza in sprijin pe genunchi(in patru labe)si trec prin tunel(format din picioarele perechilor lor),apoi se aseaza in fata acestora cu picioarele departate si astfel se schimba rolurile,executandu-se in continuare aceleasi miscari,dupa aceleasi comenzi.
   Pentru ca jocul sa fie mai vioi se recomanda ca miscarile sa se execute in ritm accelerat.



FURNICA HARNICA


  Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe siruri,inapoia liniei de plecare.La picioarele primilor se afla asezata pe sol cate o minge de plaja.Inaintea fiecarei echipe,la cativa metri,se traseaza linia de sosire.
  La comanda educatoarei de incepere a jocului,primi copiii din fiecare echipa se culca in asa fel incat mingea sa fie in dreptil capului,apoi incep sa se deplaseze prin tarare si sa impinga mingea cu capul spre linia de sosire.Chear cand ajung la aceasta,apuca mingea cu ambele maini,se ridica repede si alearga spre urmatorii cooechipieri,lasand mingea pe linia de plecare si se aseaza la coada sirului si astfel jocul continua.Este declarata castigatoare echipa echipa care termina prima.




  URSUL FLAMAND
  
     Pe sol se deseneaza un cerc mare,iar copiii stau in sprijin pe genunchi,pe circumferinta cercului.Educatoarea plaseaza in mijlocul cercului un copil care reprezinta "ursul flamand"
.La comanda de incepere a jocului,copii se deplaseaza ,in pozitia mentionata mai sus, in ritm vioi,pe linia cercului si fiecare incearca sa-l depaseasca pe cel din fata lui.Cand intrecerea este in toi,"ursul flamand" se indreapta spre copil si spune:
" Pofta
  Rofta
  Pe furis
  Intra ursu-n zmeuris!
  Ursul cel flamand 
  Sa iasa din rand"
    La ultimul vers copiii se opresc,iar cel atins de "ursul flamand",trece in mijlocul cerculi,schimband rolurile.Jocul continua in acelasi fel.  
 
 PORTITA DE SCAPARE



  Toti copiii sunt asezati in formatie de cerc,in stand departat,iar 2 dintre ei stau in afara cercului si reprezinta "urmaritorul" si "urmaritul".La semnalul de incepere a jocului dat de educatoare cei 2 alearga in interiorul cercului."Urmaritul",ca sa scape de "urmaritor",trbuie sa intre sa intre picioarele unui copil din cerc si sa se aseze in fata lui,iar acesta ,la randul sau ,trebuie sa alerge pentru a nu fi prins ,continuand jocul.In cazul in care urmaritorul este prins  se schimba rolurile ;iar daca nu este prins jocul continua si dupa un anumit timp,jocul continua si,cei doi sunt schimbati cu alti doi copii din cerc.








JOCURI PENTRU LINISTEA ORGANISMULUI,
SIMPLE CU TEXT SI CANTEC

DESCHIDE URECHEA BINE

   Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de maini.Unul sta la mijloc ghemuit,cu fata acoperita cu mainile  fara sa priveasca la cei din cerc.La comanda educatoarei de incepere a jocului,copiii se deplaseaza pe circumferinta cercului cantand:
  DESCHIDE URECHEA BINE
 Deschide urechea bine
 Sa vedem ghicesti ori ba
 Cine te-o dtriga pe nume
 Hai ghiceste nu mai sta
 Ai ghicit,ai ghicit,
 Treci la loc fi multumit.
    Dupa ultimul cuvant ,dupa un semn al educatoarei ,un copil striga numele,celui din mijlocul cercului.Daca acest ghiceste cine la strigat se schimba rolurile,iar copii din cerc canta: Ai ghicit,ai ghicit,/Treci la loc fi multumit.
     Daca nu ghiceste ramane pe loc,iar copiii canta:"N-ai ghicit,n-ai ghicit,/Stai pe loc esti pacalit.



PIPAITUL

  Copiii sunt asezati in formatie de cerc,legati la ochi.Educatoarea alege 10-15 obiecte de diferite dimensiuni(dar nu prea mari),pe care copiiivor trebui sa le recunoasca dupa ce le vor pipai.Educatoarea de pe rand obiectele unui copil,iar acesta dupa ce le pipaie le trimite celui din dreapta s.a.m.d(imediat ce primul copil transmite obiectul,il primeste pe urmatorul).Dupa ce s-a transmis toate obiectele,Educatoara da copamnda ca toti sa se dezlege la ochi si fiecare trebuie sa scrie numele obiectelor pe care le-au pipait.Acela care  a scris toate sau cele mai multe obiecte este declarat castigator.
 



JOCUL MUT



  Copiii sunt asezati in formatie de cerc in mijlocul careia se afla un copil la inceperea jocului  cheama la el un alt copil ,care trebuie sa vina la el cu pasi usori,fara sa faca zgomot.Dupa ce a ajuns il saluta pe cel care l-a chemat .Daca a reusit sa mearga fara zgomot,copiii schimba rolurile si jocul continua;in caz contrar ,primeste o sanctiune hazlie.





SCAUNUL  FERMECAT
    
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc ;pe perechi unl in spatele celuilant,cat se poate de aproape unul de celalant,apoi se aseaza pe genunchii celui din spate.Datorita formatiei acest scaun ,acst scaun poate merge inainte sau inapoi,invartindu-se mereu .In acest scop toti copii vor ridica deodata piciorul drept,apoi pe cel stang..Daca unul din scaune nu este bine facut cercul se strica si jocul se reia mai atent pentru a realiza un scaun cat mai stabil.
                                  

CINE L_A STRIGAT PE MARTINEL?

  Copiii sunt asezati in formatie de semicerc,iar in fata lor se afla un copil,legat la ochi cu un ursulet in brate.La inceperea jocului,educatoarea face un semn unui copil din semicerc care striga:"Martinel".Cel din mijloc isi descopera ochii,se indreapta spre cel care banuieste ca l-a strigat  si-i pune ursuletul in brate.Daca a ghicit schimba rolurile intre ei,daca nu,trece din nou in mijloc,se leaga la ochi si asteapta o noua chemare .Daca acesta nu reuseste sa chiceasca ,dupa trei i ncercari este inlocuit cu un alt copil si jocul continua.

TIPATUL ANIMALELOR
(PASARILOR)
  Copiii sunt asezati in formatie de cerc asezati pe scaunele,iar in mijloc se afla un copil legat la ochi.La semnalul dat de incepere a jocului,cel din mijloc se indreapta spre un alt copil din cerc si ii cere sa imite glasul unui animal sau pasari:(pisica,urs,cocos etc).Daca cel legat la ochi ii recunoaste dupa voce schimba rolurile si jocul continua ,daca nu il recunoaste trece din nou in mijloc avand dreptul la trei incercari.Daca tot nu reuseste sa-l ghiceasca este inlocuit cu un alt copil.  



CLOPOTELUL
 
   Copiii sunt asezati in formatie de cerc ,umar la umar,cu mainile la spate.Educatoarea da unui copil  un clopotel pe care ,la inceperea jocului ,trebuie sa-l treaca pe la spate,din mana in mana ,intr-o anumita directie .In mijlocul cercului sta un copil care,la semnalul educatoarei ,trbuie sa spuna la cine se afla clopotelul.
   Copilul banuit ca are clopotelul trbuie sa duca mainile in fata si daca are clopotelul schimba rolurile intre ei;daca acesta nu a ghicit ,jocul continua in acelasi fel .


                                                     BABA OARBA



Copiii vor fi dispusi in formatie de cerc. Un copil, numit de conducatorul jocului, va fi legat de ochi cu o esarfa si va sta in mijlocul cercului. Copiii care formeaza cercul se vor invarti cantand:Baba-baba oarba,
Unde-ti este roaba
Roaba ici, colea,
Ia-te dupa ea.

Dupa ce au terminat de cantat, copiii se opresc din miscare, iar cel din mijlocul cercului, legat la ochi, se indreapta spre un copil si-l atinge pentru ca, pipaindu-l, sa-l recunoasca.
In final, el trebuie sa ghiceasca numele colegului pe care l-a pipait.
Daca ghiceste, cei doi copii isi schimba locurile, daca nu ghiceste, jocul continua cu acelasi copil in mijlocul cercului.

         


                                                 FLUIERASUL

Copiii sunt asezati in formatie de cerc si au un fluieras.In mijloc se aseaza un copil care isi acopera ochii cu palmele.Cei din cerc transmit fluierul din mana in mana,si fluiera pe rand cand cel din mijloc are ochii acoperiti.
La un semnal el isi ia mainile de la ochi si incearca sa afle la cine este fluierul.Fluierul trebuie sa fie bine ascuns in pumnul celui care a fluierat si toti copiii tin mainile stranse in pumn la gura.
Daca cel din mijloc ghiceste cine a fluierat rolurile copiilor se schimba ;daca nu jocul continua in aceiasi formatie.



JOCUL LUI KIM

  Pe o tava se aseaza mai multe obiecte.Copiii le privesc un amumit timp ,dupa care educatoarea le acopera cu o panza.Copiii trebuie sa spuna numele tuturor obiectelor care erau pe tava.   




                                                                  SURSA:1001 JOCURI PENTRU COPII
                                          EUGENIA BARCAN
                                                                    TICALIUC
                                                                                                                                                                                         EDITURA:SPORT-TURISM
                                                               BUCURESTI 1979

                                                    


Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu